România, o țară cu tradiție în extracția și rafinarea petrolului, se confruntă în martie 2026 cu o realitate economică greu de acceptat pentru consumatori. De la statutul de „cea mai ieftină pompă” a regiunii, țara noastră a urcat vertiginos în topul prețurilor, depășind state cu un nivel de trai mult mai ridicat, precum Austria, sau vecini cu resurse mult mai puține, cum sunt Bulgaria și Ungaria.
Vecinii noștri au prețuri mult mai mici: Diferențe de peste un leu
În timp ce șoferii români scot din buzunar între 8,30 și 8,60 lei pentru un litru de benzină standard, vecinii de la sud de Dunăre se bucură de tarife considerabil mai mici. În Bulgaria, care a adoptat moneda euro la începutul acestui an, prețul carburantului este cu aproximativ 1,35 lei mai mic pe litru decât în România. Această diferență face ca un „plin” realizat la vecini să fie cu aproape 70 de lei mai ieftin.
Nici situația de la granița de vest nu este mai favorabilă pentru buzunarele românilor. În Ungaria, guvernul a implementat un mecanism de „preț protejat”, plafonând tarifele pentru a proteja economia de fluctuațiile globale. Astfel, benzina în Ungaria costă echivalentul a aproximativ 7,90 lei, cu aproape 70 de bani mai puțin decât media afișată în benzinăriile din Transilvania.
România a depășit Austria: Un paradox economic greu de explicat
Poate cea mai surprinzătoare comparație este cea cu Austria. Deși este țara de origine a grupului OMV și are o putere de cumpărare net superioară României, Austria afișează la pompă prețuri care, în multe cazuri, sunt sub cele de la noi. Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene din martie 2026, românii plătesc mai mult pentru a-și alimenta mașinile decât cetățenii din Viena, o situație considerată de specialiști drept un paradox fiscal.
Această anomalie a dus la o schimbare a rutelor de transport internațional. Mulți transportatori de marfă preferă acum să tranziteze Bulgaria sau Ungaria și să alimenteze acolo, evitând stațiile de alimentare din România. Acest fenomen nu doar că afectează profiturile companiilor petroliere locale, dar reduce și încasările indirecte ale statului din activitățile conexe transportului.
Fiscalitatea, adevăratul „vinovat” de la pompă
Explicația pentru aceste diferențe nu se află în prețul barilului de petrol Brent, care afectează toate țările în mod egal, ci în politica fiscală agresivă de la București. În perioada 2024-2026, accizele la carburanți au fost majorate de mai multe ori, ultima creștere semnificativă având loc la 1 ianuarie 2026.
În prezent, taxele și accizele reprezintă între 60% și 69% din prețul final plătit de români la pompă. Practic, din fiecare 10 lei pe care îi plătește un șofer, aproape 7 lei merg direct către bugetul de stat sub formă de acciză și TVA. Comparativ, în Bulgaria și Ungaria, ponderea taxelor este mult mai redusă, situându-se sub pragul de 50%, ceea ce le permite acestor state să mențină prețuri mai competitive.
Impactul asupra coșului zilnic de consum
Pentru românul de rând, această scumpire nu se rezumă doar la costul deplasării cu mașina personală. Combustibilul reprezintă o componentă majoră în prețul final al tuturor produselor, în special al alimentelor. Transportul mărfurilor pe șoselele României a devenit unul dintre cele mai scumpe din regiune, ceea ce alimentează inflația și erodează puterea de cumpărare.
Dacă autoritățile nu vor găsi o soluție pentru reducerea poverii fiscale asupra carburanților, România riscă să rămână „insula de scumpete” a Europei de Est. În timp ce președintele american Donald Trump declara recent că „America va domina energetic prin prețuri mici”, românii par să fie prinși într-un mecanism fiscal care transformă benzina dintr-un bun de larg consum într-un produs de lux.