România figurează în primele zece state europene apreciate de nomazii digitali, însă avantajele legate de costuri și conectivitate nu se regăsesc în practicile de muncă ale localnicilor. Datele Eurostat arată un decalaj clar: numai 1,3% dintre persoanele ocupate din România lucrau de regulă de acasă în 2025, mult sub media UE.
Ce a stat la baza clasificării
Clasamentul menționat în analiza LEI Register din august 2026 a comparat 40 de țări pe mai multe dimensiuni: cheltuielile de trai și chirii, viteza internetului, siguranța, sistemul medical, nivelul de cunoaștere a limbii engleze, numărul spațiilor de coworking și existența unei vize dedicate nomazilor digitali. În topul citat de EY România, Estonia ocupă prima poziție, urmată de Islanda, Portugalia, Muntenegru și Croația. România a ajuns astfel între primele zece destinații evaluate.
Paradoxul românesc: atractiv pentru vizitatori, nu pentru angajați
Pe hârtie, orașe precum București, Cluj‑Napoca, Timișoara, Iași, Brașov sau Oradea pot oferi tot ce cere un profesionist mobil: costuri competitive, internet rapid și infrastructură urbană. În practică însă, cultura organizațională și practicile manageriale limitează extinderea muncii la distanță în economia locală. În Finlanda și Irlanda, de exemplu, ponderea celor care lucrau obișnuit de acasă depășea 19%, respectiv 20% în aceeași perioadă.
Specialiștii semnalează că atragerea nomazilor digitali trebuie privită dincolo de turism: acești profesioniști aduc competențe în tehnologie, inteligență artificială, cercetare sau design și pot contribui la creșterea capitalului uman local prin transfer de know‑how.
Ce recomandă EY pentru a transforma avantajul în strategii de lungă durată
Conform consultanților EY România, prezența într‑un top nu înlocuiește o politică coerentă. Ei propun mai multe direcții prin care țara ar putea valorifica mai bine potențialul nomazilor digitali. Prima ar fi să transforme regimul vizei pentru nomazi dintr‑o simplă formalitate într‑un instrument activ de atragere a specialiștilor cu competențe în sectoare cu valoare adăugată.
A doua recomandare vizează conectarea mai strânsă a profesioniștilor străini cu economia locală: programe de mentorat, proiecte comune cu startup‑uri și colaborări care să faciliteze transferul de experiență. Un alt punct esențial este calitatea serviciilor administrative: predictibilitatea procedurilor și digitalizarea interacțiunilor cu autoritățile pot deveni avantaje competitive pentru cine alege o destinație.
De asemenea, România trebuie să dezvolte o cultură a muncii flexibile în companii — nu doar să permită telemunca, ci să implementeze procese și mecanisme de management care să o susțină eficient. În final, orașele regionale pot construi ecosisteme dedicate prin servicii publice moderne, comunități profesionale și legături reale cu piața locală de muncă.
Un studiu EY privind investițiile în tehnologii emergente arată că 61% dintre respondenți consideră lipsa specialiștilor calificați drept principalul obstacol în adoptarea noilor tehnologii. În acest context, atragerea nomazilor digitali ar putea fi folosită strategic pentru a atenua acest deficit de talente.
Ce trebuie știut despre viza pentru nomazi
România oferă deja un regim de viză de lungă ședere pentru nomazii digitali din afara UE/SEE. Solicitanții trebuie să demonstreze, între altele, venituri constante — echivalentul a cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut pe lună, în fiecare dintre ultimele seis luni — asigurare medicală, dovada activității la distanță, cazare și cazier judiciar.
Pe scurt, prezența nomazilor digitali poate aduce beneficii reale, dar pentru ca avantajul inițial al costurilor să se transforme în valoare durabilă este nevoie de politici deliberate și de o abordare integrată între administrație, mediul privat și comunitățile profesionale.